14 FEBRUARIE

Valentine’s Day sau Ziua Indragostitilor, sarbatorita pe 14 februarie, este ziua in care sarbatorim “oficial” iubirea si, chiar daca pentru indragostiti fiecare zi este un prilej de a-i arata persoanei iubite cat de mult inseamna, nu putem decat sa ne bucuram si de aceasta zi speciala dedicata dragostei.

Sarbatoarea este denumita dupa doi dintre numerosii martiri ai crestinatatii timpurii, numiti Valentin (conform diferitelor variante existente ale legendei Sfantului Valentin). Aceasta zi a devenit asociata cu dragostea si romantismul, in stransa legatura cu schimbul reciproc de declaratii de dragoste, insotite de simboluri ale Sfantului Valentin: inimioare, cupidon inaripat, cu arc si sageata, precum si porumbei.

In tarile anglofone aceasta este ziua traditionala in care cei care iubesc isi exprima dragostea prin trimiterea de felicitari de Sfantul Valentin, oferirea de flori si produse dulci de patiserie, prajiturele sau cutii de bomboane. Incepand cu secolul al XIX – lea notele (de dragoste) scrise de mana au fost inlocuite cu felicitari, iar trimiterea felicitarilor cu Sfantul Valentin a devenit o moda in acel secol in Marea Britanie. In 1847 Esther Howland a dezvoltat o astfel de afacere de succes si in Worcester, SUA, cu felicitari de Sfantul Valentin facute de mana, dupa modelul britanic, iar astazi sarbatoarea este atat de populara incat felicitarile trimise de Sfantul Valentin in fiecare an la nivel mondial ocupa locul al doilea, dupa felicitarile de Craciun.

Desi romanii aveau deja o sarbatoare traditionala pentru celebrarea iubirii, Dragobetele (24 februarie), importarea Valentine’s Day a venit din dorinta tinerilor de a fi in ton cu moda americanilor si totodata din interesul comerciantilor, care au speculat dorinta romanilor in acest sens. Magazinele ofera spre vanzare, in apropierea zilei Sfantului Valentin, tot felul de lucruri si obiecte care definesc iubirea, agentiile de turism ofera sejururi romantice (la Paris, Venetia, Amsterdam, si chiar la noi in tara), cluburile organizeaza petreceri tematice in aceasta zi si, pana si restaurantele ofera indragostitilor, de Valentine’s Day, meniuri speciale, incluzand mancauri afrodisiace in forme, culori si decoratiuni care simbolizeaza iubirea.

ZIUA INDRAGOSTITILOR IN LUME:

    Considerata echivalentul romanesc al zilei Sfantului Valentin, Dragobetele simbolizeaza sarbatoarea dragostei in traditia romaneasca, fiind sarbatorit pe 24 februarie. Sarbatoarea este numita astfel dupa un personaj din folclorul romanesc, Dragobetele fiind fiul Babei Dochia. Desi aveau o sarbatoare a iubirii, romanii au importat de cativa ani incoace Valentine’s Day care a ajuns sa se bucure de o popularitate mai mare decat traditiile de Dragobete.

In Japonia, de Ziua Indragostitilor, pe 14 februarie, fetele ofera baietilor ciocolata neagra si, o luna mai tarziu, baietii intorc favorul, oferindu-le fetelor ciocolata alba in Ziua Alba (14 martie).

In Turcia, echivalentul Sfantului Valentin este Sfantul Gregor, traducandu-se in Ziua Inimilor Dragi/Dulci, sarbatorita pe 17 februarie, iar in Tara Galilor locuitorii sarbatoresc pe data de 25 ianuarie pe Sfantul patron al indragostitilor, Sf. Dwynwen.

In Brazilia, Ziua Indragostitilor se sarbatoreste in mod traditional pe data de 12 iunie, cu o zi inainte de Sfantul Anton, protectorul casatoriilor, obiceiurile fiind aceleasi, indragostitii oferindu-si diverse cadouri, intre care ciocolata si flori.

Columbienii sarbatoresc Ziua Indragostitilor in ce-a de-a treia vineri si sambata a lunii septembrie, numind-o Ziua iubirii si a prieteniei. Aici, o traditie foarte populara este cea potrivit careia fiecare participant isi alege un prieten caruia ii face un cadou secret.

Danemarca si Norvegia sarbatoresc pe 14 februarie Valentinsdag, in timp ce in Finlanda se sarbatoreste la aceeasi data “Ziua Prietenului”.

In Slovenia, ziua iubirii se sarbatoreste traditional pe 12 martie, fiind ziua Sf. Gregor. Conform unui proverb suedez care spune ca Sfantul Valentin aduce “cheile radacinilor”, 14 februarie este ziua in care florile si plantele incep sa cresca, ziua in care incep lucrarile agricole si deasemenea, se spune ca pasarile se casatoresc in aceasta zi.

In Suedia se sarbatoreste din anul 1960, fiind numita “Ziua tuturor inimilor”, iar in Marea Britanie circula povestea potrivit careia in Norfolk, un personaj numit Jack Valentin impartea copiilor dulciuri si cadouri, ciocanind si lasandu-le la usa din spatele casei.

Exista multe legende potrivit carora 14 februarie a devenit ziua universala a indragostitilor, unele datand inca din Roma Antica. Serbarile Lupercalia, care se organizau pe 15 februarie, in onoarea zeitatii Juno, regina zeilor romani, precum si zeita femeilor si a casatoriei. Fiind si o sarbatoare a fertilitatii, cu o noapte inainte de inceperea festivalului era obiceiul ca tinerele necasatorite sa-si scrie numele pe un biletel care era apoi introdus intr-o urna din care baietii de insurat trebuiau sa extraga fiecare un bilet, iar fata al   carei nume se afla inscris pe biletul respectiv devenea partenera acestuia pe toata perioada festivalului Lupercalia.

Insa cea mai cunoscuta legenda ramane aceea a Sfantului Valentin. Aceasta spune ca pe vremea imparatului roman Claudius al II-lea, armata sa nu avea un numar suficient de soldati iar imparatul nu-si putea da seama de ce cei mai tineri barbati nu vroiau sa merga la lupta. In cele din urma, el a ajuns la concluzia ca barbatii nu vor sa-si parasesca sotiile,copiii sau logodnicele si pentru a schimba aceasta situatie a dat o lege prin care a anulat toate casatoriile si logodnele pe intreg teritoriul Romei.

In acest timp, la Roma traia un preot cunoscut sub numele de Valentin von Terni care nu credea in noua lege a imparatului si a refuzat s-o respecte, oficiind in secret ceremoniile de nunta. Vestea circuland repede in intreaga Roma, in curand numeroase perechi au venit la el pentru a-i casatori in secret. Astfel, nu a trecut multa vreme si imparatul Claudius a aflat despre ceea ce se intampla, condamnandu-l pe Episcop la moarte pentru incalcarea legii.

In timp ce preotul era inchis si-si astepta executia, multe cupluri tinere aruncau pe ferestra celulei sale note de multumire, impreuna cu flori sau alte cadouri. Printre acesti tineri care-l admnirau pe preot, era si fiica unui gardian al inchisorii. Tatal ei i-a permis sa-l viziteze pe Episcopul Valentin in celula, timp in care radeau si-si impartaseau reciproc gandurile. In cele din urma, a venit si ziua in care era programata executia sa. Era cea de-a 14-a zi a lunii februarie anul 269. Se spune ca in timp ce astepta ca soldatii sa vina sa-l ia, Valentin a compus o nota pentru fata pe care a iubit-o, semnand-o pur si simplu “ de la al tau Valentin”.

In anul 496 Papa Gelasius schimba Lupercalia de la 15 la 14 februarie in incercarea sa de a stopa aceasta sarbatoare pagana, insa data de 14 februarie a ramas marcata drept ziua Sfantului Valentin, fiind astfel cunoscut drept protectorul indragostitilor.
Pe parcursul anilor, Valentine’s Day a evoluat intr-o sarbatoare in care toti cei care sunt sau se simt indragostiti isi trimit cadouri, felicitari si poeme de dragoste, flori sau bomboane.

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui Romantism relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură, etc., poezia europeană descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică a fost influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, și de marile sisteme de gîndire ale Romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului său Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă, sau la teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gîndirii sale economice sau politice era conservatoare, de altfel poetul a fost o figură marcantă a acestui partid politic, prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, "Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!". Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă, în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.[2] A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
 Eminescu a fost un membru foarte activ al societății politico-literară Junimea, unde fusese invitat de criticul și omul politic Titu Maiorescu, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.Nu a publicat nici o poezie în tot timpul anului 1882. În schimb a citit în mai multe rânduri „Luceafărul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus în germană, în ședințele Junimii de la Titu Maiorescu.

•  http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu
•  http://mihai-eminescu.ro/
•  http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Mihai_Eminescu