vineri, 13 aprilie 2012

Creştinii ortodocşi marchează astăzi Vinerea Mare. După credinţa creştină, în această zi a avut loc moartea lui Iisus, răstignit pe cruce în Ierusalim. Astăzi este ziua în care în biserici nu are loc niciuna dintre liturghii.

Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă este ultima zi de vineri înaintea Paștelui, și astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numită Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost murit răstignit Iisus Hristos pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Vinerea Seacă, pentru că mulți credincioşi țin în această zi un post sever, numit și post negru.

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii

În această zi, este păcat să se mănânce urzici, întrucât cu aceste ramuri usturătoare a fost bătut peste trup Domnul Iisus. În vinerea dinaintea Paştelui se bate clopotul la biserică pentru a creşte mare şi frumoasă cânepa.
De Vinerea Mare nu se coace pâine, şi după unii, cu atât mai mult, nu se face cozonac. Toate dihăniile din lume, şopârlele, şerpii, vârcolacii se îndreaptă către pâinea coaptă în Vinerea Seacă.
În semn de cinste pentru Iisus care a pătimit enorm în această zi, se spune că este bine să ţii post negru, să nu mănânci şi să nu bei nimic, să nu te veseleşti dacă doreşti ca necazurile, durerile de cap şi bolile să stea departe de tine.
Ploaia din această zi prefigurează un an fertil, plin de roade, iar lipsa ei -un an cu secetă şi roade puţine.
Prohodul
Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.
Seara se cânta Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfantul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare.

joi, 12 aprilie 2012

Pască

Cuvantul pască poate insemna doua lucruri:

un fel de pâine nedospită care e mîncată de evrei religioși în timpul Paștelui evreiesc.
un cozonac special mâncat de creștini de Paști.

Pentru creștini

Obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare (maror pe ebraică מרור), pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană. La Cina cea de Taină, Isus și apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască. Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații: Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.

Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile și necazurile.
Gospodinele noastre se pot inspira si din retetele urmatoare:

Pentru evrei

Pasca (pe limba ebraică "mața" מצה) se face dintr-un aluat nedospit, obținut dintr-un amestec de apă și una din cele cinci cereale: grâu, secară, orz, ovăz sau alac. În tradiția evreiască pasca e poreclita "pâinea săracilor" לחם עוני, din cauza faptului că evreii săraci continuau s-o mănânce și după Paște.

Cartea Exodului povestește că evreii au plecat în mare grabă din Egipt și n-au avut timp să-și pregătească pâine dospită. În amintirea acestui eveniment, evreii mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâinea dospită obișnuită).

Spor la treaba si sa va iasa toate bucatele!

Obiceiuri din Joia Mare

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. Sau copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand: "Catii

Matii

Toarse caltii

Ori i-ai tors,

Ori i-ai ros.

Scoate tolul sa ti-l vaz!

Si de-l ai,

Sa te - nduri si sa ne dai

Cele oua - ncondeiate

De acolo din covate".

Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos...

miercuri, 11 aprilie 2012

Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare; Denie

Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare

"Atunci a mers Iisus impreuna cu ei la locul ce se numeste Ghetsimani si a zis ucenicilor: Sedeti aici pana ce voi merge sa Ma rog acolo. Si luand pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a inceput a Se intrista si a Se mahni si le-a zis lor: Intristat este sufletul Meu pana la moarte. Ramaneti aici si privegheati impreuna cu Mine."

- Pentru ca acesti ucenici erau nedespartiti de Hristos, Hristos i-a luat cu El si le-a spus: "Ramaneti aici pana ce voi merge sa Ma rog". Ca Hristos avea obiceiul sa Se roage singur, fara ei. A facut aceasta ca sa ne invete sa ne rugam in liniste si inconjurati de multa tacere.

Si i-a luat pe cei trei si le-a spus: "Intristat este sufletul Meu pana la moarte".
- Dar pentru ce nu i-a luat pe toti?
- N-a luat pe toti ucenicii, ca ucenicii sa nu-si piarda curajul, ci pe acestia, care fusesera privitorii slavei Lui. Dar si pe acestia i-a lasat departe de El...”

După cum am mai spus și în articolul pe care l-am postat ieri, suntem într-o săptămână de doliu pentru noi așa că am propus să vă ofer o parte din evenimentele pe care Mântuitirul nostru le-a trait. Vă doresc spor la citit!

marți, 10 aprilie 2012

Săptămâna altfel și în cadru bibliotecii

În cadrul Săptămânii altfel am organizat împreună cu Gabriela Iurașcu, profesoară de franceză și diriginta clasei a V-a, o activitate cu o tentă mai tardiționalistă și totodată una de relaxare, unde copii au realizat diverse obiecte origani și una de sensibilizare, activitate ce face o deschidere spre săptămâna care urmează. Dupa cum știm urmează o săptămâna foarte tristă pentru noi creștinii ortodocși, o săptămâna de post, rugăciune, denii și pregătiri pentru sărbătorile care urmează, precum și aranjarea mormintelor celor dragi noua și care nu mai sunt printre noi, asa încât am propus elevilor să vizionam Iisus din Nazaret, un film pe care copii l-au urmarit foarte atenti. Sper ca am reusit să îi sensibilizez prin acest film.

George Cosbuc - La Pasti

Prin pomi e ciripit si cant,

Vazduhu-i plin de-un rosu soare,
Si salciile-n alba floare
E pace-n cer si pe pamant.
Rasuflul cald al primaverii
Adus-a zilele-nvierii.
Si cat e de frumos in sat!
Crestinii vin tacuti din vale
Si doi de se-ntalnesc in cale
Isi zic: Hristos a inviat!
Si rade-atata sarbatoare
Din chipul lor cel ars de soare.
Si-un vant de-abia clatinitor
Sopteste din vazduh cuvinte:
E glasul celor din morminte,
E zgomotul zburarii lor!
Si pomii fruntile-si scoboara
Ca Duhul Sfant prin aer zboara.
E liniste. Si din altar
Cantarea-n stihuri repetate
Departe pana-n vai strabate
Si clopotele canta rar:
Ah, Doamne! Sa le-auzi din vale
Cum rad a drag si plang a jale!
Biserica, pe deal mai sus,
E plina astazi de lumina,
Ca-ntreaga lume este plina
De-acelasi gand, din cer adus:
In fapta noastra ni e soartea
Si viata este tot, nu moartea.
Pe deal se suie-ncetisor
Neveste tinere si fete,
Batrani cu iarna vietii-n plete;
Si-ncet, in urma tuturor,
Vezi sovaind cate-o batrana
Cu micul ei nepot de mana.
Ah, iar in minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile!
Eu stiu ca si-n aceste zile
Tu plangi pe-al tau copil dorit!
La zambet cerul azi ne cheama
Sunt Pastile! Nu plange, mama!

vineri, 10 februarie 2012

14 FEBRUARIE

Valentine’s Day sau Ziua Indragostitilor, sarbatorita pe 14 februarie, este ziua in care sarbatorim “oficial” iubirea si, chiar daca pentru indragostiti fiecare zi este un prilej de a-i arata persoanei iubite cat de mult inseamna, nu putem decat sa ne bucuram si de aceasta zi speciala dedicata dragostei.

Sarbatoarea este denumita dupa doi dintre numerosii martiri ai crestinatatii timpurii, numiti Valentin (conform diferitelor variante existente ale legendei Sfantului Valentin). Aceasta zi a devenit asociata cu dragostea si romantismul, in stransa legatura cu schimbul reciproc de declaratii de dragoste, insotite de simboluri ale Sfantului Valentin: inimioare, cupidon inaripat, cu arc si sageata, precum si porumbei.

In tarile anglofone aceasta este ziua traditionala in care cei care iubesc isi exprima dragostea prin trimiterea de felicitari de Sfantul Valentin, oferirea de flori si produse dulci de patiserie, prajiturele sau cutii de bomboane. Incepand cu secolul al XIX – lea notele (de dragoste) scrise de mana au fost inlocuite cu felicitari, iar trimiterea felicitarilor cu Sfantul Valentin a devenit o moda in acel secol in Marea Britanie. In 1847 Esther Howland a dezvoltat o astfel de afacere de succes si in Worcester, SUA, cu felicitari de Sfantul Valentin facute de mana, dupa modelul britanic, iar astazi sarbatoarea este atat de populara incat felicitarile trimise de Sfantul Valentin in fiecare an la nivel mondial ocupa locul al doilea, dupa felicitarile de Craciun.

Desi romanii aveau deja o sarbatoare traditionala pentru celebrarea iubirii, Dragobetele (24 februarie), importarea Valentine’s Day a venit din dorinta tinerilor de a fi in ton cu moda americanilor si totodata din interesul comerciantilor, care au speculat dorinta romanilor in acest sens. Magazinele ofera spre vanzare, in apropierea zilei Sfantului Valentin, tot felul de lucruri si obiecte care definesc iubirea, agentiile de turism ofera sejururi romantice (la Paris, Venetia, Amsterdam, si chiar la noi in tara), cluburile organizeaza petreceri tematice in aceasta zi si, pana si restaurantele ofera indragostitilor, de Valentine’s Day, meniuri speciale, incluzand mancauri afrodisiace in forme, culori si decoratiuni care simbolizeaza iubirea.

ZIUA INDRAGOSTITILOR IN LUME:

Considerata echivalentul romanesc al zilei Sfantului Valentin, Dragobetele simbolizeaza sarbatoarea dragostei in traditia romaneasca, fiind sarbatorit pe 24 februarie. Sarbatoarea este numita astfel dupa un personaj din folclorul romanesc, Dragobetele fiind fiul Babei Dochia. Desi aveau o sarbatoare a iubirii, romanii au importat de cativa ani incoace Valentine’s Day care a ajuns sa se bucure de o popularitate mai mare decat traditiile de Dragobete.

In Japonia, de Ziua Indragostitilor, pe 14 februarie, fetele ofera baietilor ciocolata neagra si, o luna mai tarziu, baietii intorc favorul, oferindu-le fetelor ciocolata alba in Ziua Alba (14 martie).

In Turcia, echivalentul Sfantului Valentin este Sfantul Gregor, traducandu-se in Ziua Inimilor Dragi/Dulci, sarbatorita pe 17 februarie, iar in Tara Galilor locuitorii sarbatoresc pe data de 25 ianuarie pe Sfantul patron al indragostitilor, Sf. Dwynwen.

In Brazilia, Ziua Indragostitilor se sarbatoreste in mod traditional pe data de 12 iunie, cu o zi inainte de Sfantul Anton, protectorul casatoriilor, obiceiurile fiind aceleasi, indragostitii oferindu-si diverse cadouri, intre care ciocolata si flori.

Columbienii sarbatoresc Ziua Indragostitilor in ce-a de-a treia vineri si sambata a lunii septembrie, numind-o Ziua iubirii si a prieteniei. Aici, o traditie foarte populara este cea potrivit careia fiecare participant isi alege un prieten caruia ii face un cadou secret.

Danemarca si Norvegia sarbatoresc pe 14 februarie Valentinsdag, in timp ce in Finlanda se sarbatoreste la aceeasi data “Ziua Prietenului”.

In Slovenia, ziua iubirii se sarbatoreste traditional pe 12 martie, fiind ziua Sf. Gregor. Conform unui proverb suedez care spune ca Sfantul Valentin aduce “cheile radacinilor”, 14 februarie este ziua in care florile si plantele incep sa cresca, ziua in care incep lucrarile agricole si deasemenea, se spune ca pasarile se casatoresc in aceasta zi.

In Suedia se sarbatoreste din anul 1960, fiind numita “Ziua tuturor inimilor”, iar in Marea Britanie circula povestea potrivit careia in Norfolk, un personaj numit Jack Valentin impartea copiilor dulciuri si cadouri, ciocanind si lasandu-le la usa din spatele casei.

Exista multe legende potrivit carora 14 februarie a devenit ziua universala a indragostitilor, unele datand inca din Roma Antica. Serbarile Lupercalia, care se organizau pe 15 februarie, in onoarea zeitatii Juno, regina zeilor romani, precum si zeita femeilor si a casatoriei. Fiind si o sarbatoare a fertilitatii, cu o noapte inainte de inceperea festivalului era obiceiul ca tinerele necasatorite sa-si scrie numele pe un biletel care era apoi introdus intr-o urna din care baietii de insurat trebuiau sa extraga fiecare un bilet, iar fata al carei nume se afla inscris pe biletul respectiv devenea partenera acestuia pe toata perioada festivalului Lupercalia.

Insa cea mai cunoscuta legenda ramane aceea a Sfantului Valentin. Aceasta spune ca pe vremea imparatului roman Claudius al II-lea, armata sa nu avea un numar suficient de soldati iar imparatul nu-si putea da seama de ce cei mai tineri barbati nu vroiau sa merga la lupta. In cele din urma, el a ajuns la concluzia ca barbatii nu vor sa-si parasesca sotiile,copiii sau logodnicele si pentru a schimba aceasta situatie a dat o lege prin care a anulat toate casatoriile si logodnele pe intreg teritoriul Romei.

In acest timp, la Roma traia un preot cunoscut sub numele de Valentin von Terni care nu credea in noua lege a imparatului si a refuzat s-o respecte, oficiind in secret ceremoniile de nunta. Vestea circuland repede in intreaga Roma, in curand numeroase perechi au venit la el pentru a-i casatori in secret. Astfel, nu a trecut multa vreme si imparatul Claudius a aflat despre ceea ce se intampla, condamnandu-l pe Episcop la moarte pentru incalcarea legii.

In timp ce preotul era inchis si-si astepta executia, multe cupluri tinere aruncau pe ferestra celulei sale note de multumire, impreuna cu flori sau alte cadouri. Printre acesti tineri care-l admnirau pe preot, era si fiica unui gardian al inchisorii. Tatal ei i-a permis sa-l viziteze pe Episcopul Valentin in celula, timp in care radeau si-si impartaseau reciproc gandurile. In cele din urma, a venit si ziua in care era programata executia sa. Era cea de-a 14-a zi a lunii februarie anul 269. Se spune ca in timp ce astepta ca soldatii sa vina sa-l ia, Valentin a compus o nota pentru fata pe care a iubit-o, semnand-o pur si simplu “ de la al tau Valentin”.

In anul 496 Papa Gelasius schimba Lupercalia de la 15 la 14 februarie in incercarea sa de a stopa aceasta sarbatoare pagana, insa data de 14 februarie a ramas marcata drept ziua Sfantului Valentin, fiind astfel cunoscut drept protectorul indragostitilor.
Pe parcursul anilor, Valentine’s Day a evoluat intr-o sarbatoare in care toti cei care sunt sau se simt indragostiti isi trimit cadouri, felicitari si poeme de dragoste, flori sau bomboane.

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui Romantism relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură, etc., poezia europeană descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică a fost influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, și de marile sisteme de gîndire ale Romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului său Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă, sau la teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gîndirii sale economice sau politice era conservatoare, de altfel poetul a fost o figură marcantă a acestui partid politic, prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, "Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!". Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă, în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.[2] A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
Eminescu a fost un membru foarte activ al societății politico-literară Junimea, unde fusese invitat de criticul și omul politic Titu Maiorescu, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.Nu a publicat nici o poezie în tot timpul anului 1882. În schimb a citit în mai multe rânduri „Luceafărul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus în germană, în ședințele Junimii de la Titu Maiorescu.

miercuri, 4 ianuarie 2012

Datini si obiceiuri de la noi!

In ziua de 31 decembrie a fiecarui an la mine in comuna se organizeaza, de catre tinerii satului, cele mai frumoase obiceiuri, cu cele mai frumoase masti, costume, roluri, toate cu scopul de a nu se pierde datinile si obiceiurile. Costumele sunt fie confectionate de catre ei sau le au mostenie de la bunicii lor sau de la alte peroane care au timut ca ele sa nu se deterioreze.Toate randurile se intalnesc la primarie si le ofera oamneililor un spectacol, unde se etaleaza cele mai frumoase costume, pe urma merg la casa fiecarui gospodar al comunei.Ne bucuram ca se pastreaza traditia de la an la an, copiii ne bucura cu cele mai frumoase si mai sincere urari, iar in dimineata de 1 ianuarie el merg din casa in casa pentru a sorcovi.

Vine, vine Mos Craciun

Activitate desfasurata cu micii mei cititori (22.12.2011, 20 de copiii) unde am realizat o mica serbare, cu minunate poezii si colinde; copiii s-au confesat si au spus ce cadourii ar dori sa primeasca; am impodobit special un bradut pentru ei.

Moş Crăciun

E iarna grea! E ger cumplit!

Pe drum o sanie-a venit

E sania cu Moşul Bun,

E sania lui Moş Crăciun.

Şi a venit la noi în casă

Şi repede l-am pus la masă

Noi i-am cântat colinde multe,

Că mult îi place să asculte.

Iar la sfârşit ne-a lăudat

Şi jucării din sac ne-a dat.

Iar, noi i-am mulţumit frumos

Şi i-am urat “Fii sănătos!”

Şi sania porneşte iar,

Că drumul lui nu e-n zadar:

Pe Moş l-aşteaptă mulţi copii

Să le împartă jucării.

Rugăminte către Moş Crăciun

Moş Crăciune, Moş Crăciune

Vreau şi eu ceva să-ţi spun!

Sunt fetiţă, nu prea mică

Am un frate şi-o mămică,

Dar mai am şi o bunică.

Eu ţi-am povestit de ei,

Că sunt toţi numai ai mei.

Şi mă rog de sănătate,

Că-i mai bună decât toate!

Îmi doresc ca în Ajun

Multe daruri să îmi pun

Sus, în brad, că e frumos

Şi e tare luminos.

La multi ani Romania si din partea mea,a noastra!

Cu ocazia zile de 1 Decembrie impreuna cu clasa a V-a B si doamnei diriginte, Iurascu Gabriela, am propus o serbare prin care sa ne manifestam si noi bucuria de a fi roman, mandri de noi si de ceea ce ne inconjoara, de ceea ce stim sa facem.Au pregatit un mic recital de poezii si cantece patriotice prin care si-au manifestat dragostea si iubirea fata de tot ceea ce inseamna ROMANIA!Activitatea a fost desfurata pe data de 30.11.2011 de ziua Sf.Andrei.

Concurs de poezii- Poeziile toamnei

Minunatii copii au pregatit o serie de poezii prin care ca evidentieze frumusetea toemnei, bogatiile acesteia si cat de minunat este acest anotimp.

A cazut intaia bruma
de Niculina Muresan
A cazut intaia bruma
Si-au ramas copacii goi.
Toamna trena si-o aduna -
Vrea sa plece de la noi.

Pleaca toamna, iarna vine!
Nu-i nimic, ne pare bine.
Peste frunze vor cadea
Fulgii albi, fulgii de nea.

Crizantemele-s brumate,
Toate florile-nghetate,
Dimineata-i ceata, rece,
Vine iarna, toamna trece.

Si padurea-i suparata -
Si-a pierdut podoaba toata.
Cantaretii ii plecara,
Vor veni la primavara.

Anotimp de bucurii!

Ce e toamna, dragi copii?
Anotimp de bucurii!

Frunzele se sfatuiesc
Ce culori se potrivesc.
Unele rosesc mirate,
Altele-s galbui, patate.
Aramii si visatoare,
Se astern pe-alei, covoare!

Mere-mbujorate, fine
Stau in cosurile pline!
N-am uitat ca in panere
Avem struguri, nuci si pere!

Toamna ninge? Toamna ploua?
Cate-un pic din amandoua!
Si noi toti ii spunem iara:
Zana buna din camara!

Belsugul tarii
de A.Ciurigu

S-au dus demult si ultimii cocori…
Din cerul sur, impovarat de nori,
Lumina ploii luneca pe geamuri –
Sunt tot mai goale vestedele ramuri.

Nu va-ntristati copii ca-i toamna rece,
Iar vantul umed suiera cand trece,
Caci ploaia asta mohorata, maine,
Va rade-n rosii si-n gutui, si-n paine.

Frunza
-Frunza galbena uscata,
De ce esti tu suparata
Si stai sus pe ramurea
Singurica, singurea?

-Cum sa nu fiu amarata,
Daca toamna cea urata
Imi da ploaie si-mi da vant
Si ma culca la pamant?

Și ei sunt oameni!

Una din cele 9 sate ale comunei noastre, Zece Prăjini.

Datorită proiectelor și temelor pe care le-am accesat și propus am reușit să le câștig atenția rromilor din acest sat și încrederea de a participa și de a ne dovedi tuturor că și ei sunt creativi, au inițiativă, sunt dispuși să învețe de la ceilalți și uneori de a ne învăța ei pe noi ce este simplitatea.O primă întrebare care i s-a adresat unei dinte participante a fost aceea de a spune câteva cuvinte desprea ea; nu au fost multe, a fost unul singur-sunt o fata simplă.Un alt lucru care l-am învățat de la ei a fost și respectul care îl au ei pentru muzică și instrumente; pentru mulți dintre ei cântatul la un instrument și muzica în general este o sursă de venit.După cum am mai spus am reușit să îi determin să participe în cadrul proiectului Povestea mea, succesul nostru (s-a desfășurat în perioada 22 ianuarie 2010 – 21 noiembrie 2010) acești copii minunați, foarte inteligenți, creativi, care au dat dovadă de foarte multă seriozitate acestor teme, subiecte de discutat și din care să învețe și de ce nu să le și utilizeze.Un alt lucru pe care l-am reușit a fost acela de ai atrage să vină la bibliotecă, să vina și să citească; să participe la activitățile pe care le-am propus-icoanele pe diferite obiecte, concursul de spus povești, desenele pe diferite teme.Mai nou i-am determinat să vină la bibliotecă să utilizeze și calculatorul, internetul, oferindu-le ori de câte ori au nevoie de mine.Numarul lor in cadrul concursurilor, activităților și proiectelor a fost de 10-15 copii.Activitățile au avut loc la bibliotecă, la Iași unde le-au fost înmânate diplomele de participare, iar la sfârșitul priectului au putut merge în tabără.(20 mai 2011).

Suflet curat de copil

O zi importanta pentru toti copiii nostri-1Iunie,o zi in care fiecare este sarbatorit, indiferen de varsta, etnie,fiecare are in adancul sufletului o vesnica varsta a copilariei.Pentru astfel de zi am luat initiativa ca impreuna cu profesorul clasei a IV-a, Viorel Chiriac de a organiza o serbare cu tema acestei zile frumoase.Am avut parte de un program plin de poezii, cantece despre minunata varsta a copilariei.Chiar daca a fost o serbare organizata pentru ei si de catre ei, au fost si un pic suparati pentru ca momentele frumoase petrecute alaturi de cel care i-au ajutat sa scrie, sa citeasca, luau sfarsit, facand trecerea spre alta etapa a varstei lor.

La multi ani tuturor copiilior!

La aceasa activitate au participat 20 de copilasi.Activitatea a avut loc pe data de 1 iunie 2011.